IMO EX ANIMO

Din adâncul sufletului



Ultima actualizare  13.04.2017
Nr. vizite


SAPIENŢIA*

   Socotind site-ul un mijloc potrivit pentru a aduce la cunoştinţa „vizitatorilor” acestuia motive de cugetare asupra noastră ca trăitori pe faţa pământului şi asupra a ceea ce ne înconjoară, dorind să produc bună dispoziţie şi nu numai, am luat decizia ca sub titulatura „RIDENDO CASTIGAT MORES!” („ RÂZÂND ÎNDREAPTĂ MORAVURILE* !”) să popularizez mai întâi epigrame, vorbe „de duh”, expresii celebre, anecdote, etc.
   Subliniez că acestea sunt rodul harului cu care Dumnezeu a înzestrat anumite persoane pentru a ajuta marea societate să fie trează în îndeplinirea misiunii pe care o are în viaţa sa. Personal, n-am făcut decât să selecţionez aceste „produse” şi să le transcriu aici.
   Mihail Eminescu, I.L. Caragiale, Emil Gârleanu, George Topârceanu, Eugen Albu, Mircea Trifu, Cincinat Pavelescu, Ion Ionescu Quintus, Mircea Ionescu Quintus, Nelu Ionescu Quintus, V.D. Popa, George Pogorevici, Mircea Rădulescu, Paul Dumitrescu, Mircea Matcaboji, Ioan Pop, George Caramfil şi alte câteva sute de personalităţi cu profunzime şi acurateţe în a trăi şi exprima ceea ce simt, îşi dau „mâna” pentru a realiza KALOKAGATHIA *, “înfierând” lipsa acesteia, dar sugerând atitudinea potrivită pentru ca noţiunea de om să fie scrisă cu majuscule: OM.
   Pentru reuşita a ceea ce întreprind, am primit sprijinul necondiţionat al unui prieten deosebit, pe nume Nicolae Gheorghe din Slobozia-Ialomiţa. Acesta, colecţionează asemenea „bijuterii” din tinereţe, „hrănindu-se” cu literatură de toate genurile. Sper ca ajutorul său să nu rămână singular.
   Epigramistul Valentin Vişinescu spune că „ epigrama este o sclipire de înţelepciune, un sâmbure filozofic al ideii, uşor de digerat, care rămâne în conştiinţa ta , ca cititor. Această punte a suspinelor este replica la realitatea cotidiană şi un exerciţiu mediatic subtil, care excelează prin simplitate şi adevăr„.

A consemnat preot Albu Ion


   * SAPIENŢIA=(din latină) ÎNŢELEPCIUNE
   * KALOKAGATHIA=(în filozofia greacă) termen desemnând idealul armonizării virtuţilor morale cu frumuseţea fizică, uniunea indisolubilă dintre bine şi frumos, dintre etic şi estetic.



   MORAVURI = totalitatea obiceiurilor şi deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate.
   Bunele moravuri = decenţă în comportare.
   Din năravuri (nărav ) = obicei, deprindere rea, cusur, viciu, patimă; a se obişnui cu o acţiune nedorită. (La animale) - deprinderea rea de a muşca, de a azvârli cu picioarele.

EPIGRAME

  Unora (A.C. Cuza)
  Ce v-aş arde pe spinare
  Să se ducă-n lume vestea,
  De-ar putea să fie bice
  Epigramele acestea!
  Definiţie (Traian Gârduş)
  Poantă veselă şi sobră,
  Fulger din senin să cadă,
  Epigrama e o cobră,
  Însă cu veninu-n coadă!
  Epigrama (definiţie) (Victor Barbu)
  E totuşi o insectă fină
  Al cărei ac e ca un dar;
  De n-are sponsor s-o susţină,
  Rămâne moartă-n insectar.
  Epigrama (Dimitrie Jega)
  Epigrama-i muză calmă,
  Care-atunci când se iveşte,
  Te alintă blând c-o palmă
  Şi cu alta te cârpeşte.
  Epigrama (Nelu Ionescu Quintus)
  După sens şi parametri,
  Epigrama e un meci
  Cu un „unsprezece metri”
  În minutul nouăzeci!
  Epigrama (Alexandru Clenciu)
  Trei versuri lin coboară panta,
  Arzând mocnit ca un fitil,
  Spre-ncărcătura de trotil,
  Din care bubui-va poanta!
  Epigrama (George Corbu)
  Epigrama, gen etern,
  Cu sclipire de sidef,
  N-ar ţinti în subaltern,
  De-ar putea lovi în şef.
  Ce este epigrama (Iarodara Nigrim)
  Epigrama, ce ridică
  Veşnic semne de-ntrebare,
  E o mare mult mai mică
  Însă tot cu-atâta sare!
  Epigrama (Sorin Olariu)
  Epigrama ca s-o vezi,
  Te învăţ îndată trucul:
  E o capră cu trei iezi,
  Şi al patrulea e… lupul!
  Epigrama (Elena Bassu)
  Prin patosu-i adesea bizar,
  Cu care-adulmecă ea prada,
  E scorpionul literar:
  Ucide victima cu coada!
  Definiţia epigramei (Al. Başturea)
  Dacă iei mai bine seama,
  E un fulger epigrama
  Şi adaug, ca să-nchei:
  Trăsnetul e poanta ei!
  Epigrama (Mircea Bogdan)
  Intră în „antologie”
  Ca şi stoica, foarte rar,
  Doar într-una dintr-o mie
  Afli… un mărgăritar!
  Epigrama (Ion Bratu)
  E o cobră care muşcă,
  Dar şi arma ce răneşte,
  În trei versuri te ocheşte
  Şi-n al patrulea te-mpuşcă!
  Epigrama (Marcel Breslaşu)
  Proporţiile unei epigrame
  Nu sunt o scuză, ci esenţă !
  Pe terezie trage două grame …
  Dar gramele acelea sunt esenţă!
  Francheţea epigramei (Gheorghe Ungur)
  De-aceea ar dori-o-n cuşcă
  Persoanele prea ipocrite,
  Că nu înghite tot ce muşcă,
  Ci muşcă tot ce nu înghite!
  Epigrama (Imperiu Matheescu)
  Epigrama e o gleznă
  Într-un salt de balerină;
  Care iese-n zbor din beznă
  Pe o poantă de lumină!
  Intimă
  Epigrama e în stare,
  Prin tangenţa unui vers,
  Să dea punctul fix din care
  Să răstorni un univers.
  Epigramistul (Alexandru Clenciu)
  Să nu mă socotiţi călău,
  Când mă ridic solemn şi spun:
  Epigramistul este bun
  Doar în măsura-n care-i rău!
  Vlad Ţepeş (Alexandru Clenciu)
  Eu în ideea mea persist,
  Deşi, concret, dovada-mi scapă,
  Că Vlad a fost epigramist
  De vreme ce-i trăgea în ţeapă!
  Quintus (Mircea şi Nelu)
  Fraţii Quintus va să zică
  Sunt la fel cu tatăl lor:
  Ce se naşte din pisică
  … zgârie îngrozitor!
  Prostul
  Prostul, ce e drept, e drept,
  Spun şi îmi asum tot riscul,
  Aparent e-un om deştept
  Dacă nu-şi deschide pliscul.
  Slugarnicul
  Este omul de ispravă,
  Sfânt din cap până-n călcâie.
  Când dă ochi cu cei din slavă
  Şade smirnă şi-i … tămâie!
  Lacomul
  E singurul, avem indicii,
  Din tagma celor nesătui,
  Care-a-nghiţit pe toţi calicii
  Ce se băteau la gura lui.
  Copiii fustelor moderne (Ion Diviza)
  Copii sărmani, lihniţii foamei,
  Nu prea se ţin de fusta mamei
  Şi chiar de unii îndrăznesc,
  Ori n-o ajung, ori n-o găsesc!
  Plagiator fără noroc
  E contestat de cititor
  Şi criticii îl denigrează,
  Deşi nu-i rău plagiator
  Dar rău e tot ce plagiază.
  Idolatrul
  Analfabetul Eugeniu,
  Cu veneraţie bigotă,
  Se-nchină omului de geniu
  Când îl găseşte pe…bancnotă!
  Tip periculos
  Îl evităm ca pe-un nebun,
  Şi dacă vreţi să ştiţi de ce,
  Vă spun:el de nimic nu-i bun
  Dar e în stare de orice.
  Apel
  Urlu căt mă ţine gura
  În Sahara românescă:
  „Oameni, apăraţi natura!
  De natura omenească”.
  Moda la plajă
  Expunându-şi sexappelul,
  Diva cătinel se scoală,
  Dacă n-ar avea inelul,
  Ai putea să juri că-i goală!
  Super mini
  O haină mai divină
  Cine-ar putea concepe:
  Piciorul se termină
  Iar fusta nici nu-ncepe.
  Unui doctor epigramist (Nicolae Paul Nicomah)
  Pentru poanta lui alese
  Administrarea ei „per os”;
  Cred c-ar fi fost mai norocos
  Dacă o injecta în fese.
  Pledoarie convingătoare
  Cum sta-n costumul lui vărgat
  Şi-şi asculta apărătorul,
  Crezut-a la un moment dat,
  Că vinovat e procurorul!
  Unor mediciniste
  De răceli sau alte boli,
  Pot salva orice bărbat,
  Dar în loc pe ei să-i scoale,
  Tocmai ele cad la pat!
  Bunicul şi nepoţii ( Al. Clenciu)
  Pe când spunea bunicul cu emfază,
  Cum barza îi aduce pe cei mici,
  Un nepoţel precoce i-o retează:
  Păi, astea sunt poveşti… pentru bunici!
  Replică
  Când… tună că pe toţi ne papă
  Şi-mi va veni şi mie rându-n fine,
  L-aş sfătui de unde să mă-nceapă,
  Dar pe cuvântul meu că mi-e ruşine!
  Unui expert în arta conjugală (George Corbu)
  Pentru el o căsnicie
  E invariabil, sacră.
  Nu divorţul de soţie
  Îl tentează, ci de soacră!
  Conjugală (Corneliu Costăchescu)
  De când lumea şi pământul,
  De când îi cedase coasta,
  Soţul şi-a impus cuvântul
  Cum i-a sugerat nevasta.
  Dintre mii de-nvinuiri (Liviu Sergiu Manolache)
  Curg zvonuri, fără de temei,
  Aud c-aş fi chiar inculpat!
  Ce-i drept mai merg pe la femei
  (Când la bărbaţi e ocupat).
  Diferenţă
  Priviţi al vieţii greu tumult
  Şi-n mod precis o să rezulte
  Că unii fac în viaţă mult
  Iar alţii, dimpotrivă, multe.
  Încrezutul
  Eu am fost un om cu vază,
  Spuse insul cu emfază,
  Am semnat, am pus parafe,
  Oferind şi auto… gafe!
  Unui student
  Un examen, bunăoară,
  Pentru el e tragedie:
  Învăţând pe dinafară
  Înăuntru nu mai ştie.
  Prefăcutul
  Nu sunt războiului adept
  Dar cum într-una mă provoci
  Accept ca să mă tragi în piept
  Că, poate-poate, te sufoci!
  Unui alcoolic
  Cu inima plină de-amar
  Soţia-i spuse care-i baiul:
  Să nu mai pună mâna pe pahar,
  Şi de atunci, sărmanul, bea cu paiul!
  Egalitate deplină (Nicuşor Constantinescu)
  La noi aşa cum este scris la carte,
  Azi, cu femeia e egal bărbatul,
  Îşi ia concediu de maternitate
  Dar e ceva mai greu cu alăptatul.
  Madrigal oportunist
  O, tu, irefutabilă Prostie
  Cu-atâtea opţiuni majoritare,
  De-acum mă înclin doar ţie,
  Fiindcă ai ajuns aşa de mare!
  Pensionariada
  La pensie tristeţea vine când
  Observi că treci prin rânduieli infame,
  Din lumea muritorilor de rând
  În lumea muritorilor de foame…
  Unui om politic deştept
  Pe cât e azi de combativ
  Şi cum vorbea mai dinainte
  Te uiţi la el admirativ:
  - Ce minte, domnule, ce minte!
  Unui amic
  Prietene de-odinioară,
  S-ajung la tine nu-i uşor:
  Nu pot găsi aşa o scară
  Şi nici curaj …să mai cobor.
  Cugetare lingvistică
  La anii părului cărunt
  E-o fericire a afla
  Că, în sfârşit, românii sunt
  Din nou români cu â din a!
  Cugetare
  Am decis să nu mai tac,
  Ard de dorul unui blam,
  Că de când sunt mai sărac,
  Nici măcar duşmani nu am.
  Epigrame despre şah
  Într-un parc, sub clar de lună,
  Unde tinerii se-adună
  Să mute piesele de şah
  El spune: Ş…! Ea spune: AH…!
  Gambitul
  O piesă e sacrificată
  Cu gândul de a face mat
  Un adversar ce ne arată
  Cam cum se pierde un „regat”.
  Schimbare
  De şah lăsându-se definitiv,
  Fără regret sau remuşcări,
  Intră la spaţiul locativ,
  Unde răspunde de mutări.
  Şahul (Gheorghe Steriade)
  E-un joc a cărui lege
  Ne dă mereu de furcă
  Şi-n care chiar şi-un rege
  Cu dama o încurcă.
  Oricât aş încerca, unele lucruri mă depăşesc
  Să joace şah, am învăţat
  O blondă jună şi frumoasă,
  Dar nu pricepe că la mat
  Nu-i necesară poartă-n casă.
  Transsexualitate şahistă (Mitică Ion)
  Ajuns în faţa ultimei etape
  Pionul stă gândind: De bună seamă
  Invidioşi chirurgii or să crape
  Dacă maestrul mă transformă-n damă.
  Unui ospătar (V.D. Popa)
  Nu eşti un şahist de clasă,
  Pentru mine nu-i surpriză
  Că la orişicare masă
  Urmăreşti să scoţi …remiză.
  Şahistul îndrăgostit (Mihai Enachi)
  Folosindu-şi „arsenalul”,
  Uneori chiar în exces,
  Ar putea avea succes
  Dacă mută bine… calul!
  Unui şahist (Grigore Drăgan)
  Tinereţea e de vină.
  Ce maestru minunat!
  De-a pus mâna pe regină
  Se gândeşte doar la …pat.
  Unui jucător de şah
  La gambitul acceptat,
  Iată,că ilustrul domn,
  A ajuns orbeşte-n pat…
  Iar i se făcuse …somn!
  Preţul
  În loc de-ai ferici atât,
  Pe-acei ce-n viaţă-şi fac statuie,
  Întreabă-i cât s-au coborât,
  Dorind pe soclul ei să suie?
  Circumspectul
  Sub umane auspicii,
  Înfloresc concepţii stranii;
  Nu-ţi verifica amicii,
  Că ţi se-nmulţesc duşmanii.
  Instantaneu la muzeul Luvru
  Venus - toată numai graţii –
  Mâini nu are, şi-i păcat;
  Ascultând ce spun bărbaţii,
  Ce mai palme le-ar fi dat.
  Zvonul
  Un călător neobosit
  Pornit în cursa buclucaşă
  În care alţii-ar fi slăbit
  Dar el, din contră, se îngraşă.
  Refractar la schimbare (George Petrone)
  C-un discurs opac şi dens
  Şi c-o logică nefastă,
  Limba lui de … lemn dă sens
  Rumeguşului din ţeastă.
  Necunoscută, variabilă… deci matematică pură (Dan Norea)
  Mi-a spus odată un savant:
  De vrei să înţelegi femeia
  Aplică permanent ideea-
  E schimbătoare-n mod constant.
  Matematică aplicată (Mitică Ion)
  Mulţi escroci, precum se ştie
  Au făcut la noi avere,
  Aplicând cu dibăcie
  Ridicarea la putere.
  Unei profesoare de matematică (Ion Moraru)
  Niciodată în dilemă,
  Plină de candori şi graţii,
  Ea rezolvă o „problemă”
  Doar prin „funcţii” şi „relaţii”.
  Unui profesor de matematică (Ion Moraru)
  Noi alegeri aşteptând,
  El continuă să spere,
  C-o să vină, în curând,
  „Radicalii”… la …„Putere”!
  Unui steril (Cincinat Pavelescu)
  Bărbatul meu este mai tare
  În matematici ca oricare,
  Dar are o nenorocire:
  Nu se pricepe la-nmulţire.
  Destăinuire (Mihai Haivas)
  Din câte muze-n viaţa mea erau -
  Şi n-o să merg nicicând pe firul dramei -
  De-o vreme importanţă le mai dau
  Doar matematicii şi epigramei!
  Aniversare (Ion Fârte)
  Revista, azi, aniversează
  Cinci mii de numere – e mare –
  O cifră magică la care
  Eu cred c-orice bărbat visează.
  Privatizare (greşeală de tipar) (Girel Barbu)
  Pe aleea CFR,
  La numărul patruşşapte,
  S-a deschis un SRL
  Care căpiază acte!
  Iarnă românească (Janet Nică)
  În comunism, românii îngheţaţi,
  Au suferit cu fălcile-ncleştate,
  Dar azi răsuflă uşuraţi:
  Avea-vor doar salarii îngheţate!
  Confesiune (Mircea Pavelescu)
  Eu, care sunt o fire pătimaşă,
  Pân-am ajuns să-mi cuceresc femeia,
  Am cheltuit răbdare uriaşă,
  Dar infinit mai multă dup-aceea!
  Bunicului (Virgiliu Şchiopescu)
  Ca om logic şi integru,
  Se întreabă Tata Moşu:
  Dacă bea numai vin negru,
  De ce are nasul roşu?!
  Epitaful biologului (Gabriela Genţiana Groza)
  A găsit că este logic
  S-aibă somnul ecologic
  Ocupând cavou-n care
  Nu e pic de poluare.
  Răspuns unor curioşi (Virgil Petcu)
  M-au întrebat mulţi curioşi
  Ce fac de pruncii mi-s frumoşi,
  Şi le-am răspuns concis şi logic:
  Respect procesul tehnologic!
  Teoria evoluţionistă a corupţiei (Nicolae Petrescu)
  Acesta-i crudul adevăr:
  Adam a fost corupt cu-n măr.
  Deci, printr-o logică firească,
  Pretenţia-i normal să crească.
  Surprize (Dan Căpruciu)
  Azi la surprize te aştepţi,
  Nimic nu are-un logic rost:
  E plină ţara de deştepţi,
  Dar ei trăiesc extrem de prost!
  Părerea carieristului
  Nu contează că eşti mic,
  Un ratat sau o lichea.
  Totul e să n-ai nimic
  Dar să ai pe CINEVA!
  Epitaf pe mormântul unui poet fumător
  Iubea tutunul cu-aşa zel
  Poetul răsfăţat de muze,
  Că mai întâi se stinse el
  Şi-apoi chiştocul dintre buze.
  Dragoste
  Iubito, dacă nu mă-nşel,
  Când eu mă aflu lângă tine
  Îţi bate inima la fel…
  Dar numai tu ştii pentru cine.
  Don Juan la mare
  Sirena l-a înduplecat,
  S-a dus în larg şi s-a-necat!
  Învăţăminte pentru toţi:
  După femei să nu înoţi!
  Avarul
  Giuvaeruri, bani, pământ
  Toate ale tale sunt.
  Dar întreb iscoditor
  Oare, nu eşti tu al lor?
  Băiatul mamei
  Înalt, frumos, voinic, legat,
  De vârstă mijlocie,
  Pe multe fete-a-mbrăţişat,
  Dar nici o… meserie!
  Igiena-i “mama sănătăţii”!
  Dar înlăuntrul unităţii,
  Aşa, precum bag eu de seamă,
  Igiena este… mamă, mamă!
  Unuia care nu bea cu măsură
  Te întreci la băutură
  Cu carafe şi ulcioare…
  Şi când ieşi în bătătură
  Mâinile vor fi… picioare.
  Unui pasionat fumător de pipă (George Petrone)
  Deşi-i solid şi lung până-n tavan,
  Observ la el o chestie ciudată!
  Fumează pipă ca un “indian”,
  Şi ca un “faţă palidă” arată!
  Unui servil (Cezarina Adamescu)
  Aplecându-se de-ajuns
  După orişice favoare,
  Cu spinarea a ajuns
  Ca un semn de întrebare!
  Unui invidios
  Adesea te-ai dedat ocării
  Dând curs unei viclene pizme,
  Dar azi, în ziua împăcării,
  Descalţă-ţi sufletul de cizme!
  Electorale (Eugen Albu)
  Toţi ne-au promis când i-am ales
  C-or să ne ducă spre progres,
  Şi, recunosc, n-a fost un truc,
  Că de-atunci tot ne… duc!
  Mare-i grădina Ta, Doamne!
  Cu omul neşcolit şi prost,
  Nu lupt că n-are nici un rost;
  Dar duc o luptă infernală
  Cu prostul care are şcoală!
  Adaptare
  În anii grei de dictatură
  Trăiam cu lacătul la gură,
  Acum că nu mai este pus,
  Vorbim în plus!
  Sobei mele (Al. C. Aldea)
  Cu soba mea mă ţin fudul,
  E mititică şi frumoasă,
  De gerul iernii nici că-mi pasă
,   Că am şi-n cameră destul.
  Admiraţie (Constanţa Apostol)
  Că-i prea frumoasă primăvara,
  Nicicând n-a fost un echivoc,
  Dar nu-i la fel precum e vara…
  Prietenului meu din bloc!
  Reforma sanitară
  Bolnav cum sunt de câţiva ani,
  Întreb şi eu ca omul fleţ:
  „De ce mai dau la doctori bani,
  Când sănătatea n-are preţ ?”
  Pro şi contra
  Femeia, ca medicament,
  E căutată-n mod frecvent,
  Când este tânără şi fată:
  Pe urmă-i contraindicată!
  Lauda de sine (C.Arcaşu)
  Vorbeşti, vizând intens o avansare,
  De „meritele-ţi supraomeneşti”,
  Când însuţi te socoţi atât de mare,
  Ar fi o catastrofă să mai creşti!
  Unui arivist
  Râvnind la culmi scăldate în lumină
  S-a căţărat de-a buşilea pe stânci.
  În fine,-i sus, dar ca să se menţină,
  El şade, din prudenţă, tot pe brânci.
  Inscripţie pe o tobă (Tudor Arghezi)
  Scula asta are mare căutare:
  Niciodată golul n-a sunat mai tare.
  Palavragiul (Sin Arion)
  Ins ce-alege-un subiect
  Şi-l dezbate cu-nfocare,
  Închizând un cerc perfect
  Chiar la punctul de plecare.
  În blocul nostru
  Liniştea, cum e firesc,
  Respectată-i sută-n sută,
  Când vecinii se-ntâlnesc,
  Nici măcar nu se salută!
  *** (Gheorghe Azap)
  Cât am duşcat pe lume, bunăoară,
  - Neabstinent fiind şi nici cupid -
  Aş fi putut să activez o moară
  Funcţionând pe bază de lichid!
  Şoferilor amatori (Vladimir Barabulă)
  Cu maşina-a dat în ea
  Şi acum de soaţă-o ia!
  De-ar păţi cu toţi aşa…
  Mai prudent ar circula.
  Unuia cu nevasta tânără
  N-am motive, a zis duios,
  Dragă, dar mă simt gelos;
  - Fii pe pace, zice ea,
  În curând le vei avea!
  Mioara modernă (Girel Barbu)
  Fusta ei de promenadă
  Desfăcută-n evantai,
  Lasă să se întrevadă
  Un frumos „picior de plai„!
  Coloana vertebrală (Victor Barbu)
  Locul ei e în spinare,
  Însă viaţa ne arată
  Că românul ori n-o are,
  Ori o ţine-ncovoiată!
  Îmbătrânire prematură
  Aşa ar fi normal şi logic
  Ca orologiul biologic
  Să ne dicteze-mbătrânirea,
  Nu proştii şi cu …stăpânirea!
  Celui care calcă pe spaţiile verzi (Elena Bassu)
  Strivind o floare cu piciorul,
  Trăi plăcerea insolită,
  Pe care-o are ierbivorul
  Când simte iarba sub copită.
  Etnia rromilor se consideră marginalizată (Mihai Batog-Bujeniţă)
  Ce tot vor rromii, din moment
  Ce-s puşi pe zarvă şi cârteală?
  Nu-i ţigănie-n Parlament?
  În ţară nu-i bulibăşeală?
  Agentul de circulaţie
  Când îl văd pe stradă din maşină,
  Mi se face pielea de găină.
  Dar când cere să opresc spontan,
  Mi se face pielea de… curcan.
  La urologie (Barbu I. Bălan)
  Merg încet, făcând popas
  Tot cu sonda pitorească,
  Meditând ce-a mai rămas
  Din virtutea-mi bărbătească.
  Examinând o studentă
  O fisură n-am aflat
  În expunerea-i robustă,
  Pentru că m-a inhibat
  “Crăpătura“ de la fustă.
  Scăpări edilitare (Petru Brăneşti)
  Printre micile scăpări
  Pentru care sunt blamat,
  E că vin pe trei cărări,
  Când e numai una-n sat.
  Nivel de trai (Gheorghe Bâlici)
  În ţara mea de tot umilă,
  Unde corupţia-nfloreşte,
  Trăieşte omul şi din milă,
  Da milă mi-e de cum trăieşte!
  Măgarul în oglinda apei
  Privindu-se cu încruntare,
  Măgarul zise ofensat;
  Cine-o mai fi şi boul care
  Priveşte-n sus aşa holbat?
  Filantropică
  Când văd fete dulci şi fine
  Ce mă fac să fiu duios,
  Dau cămaşa de pe mine,
  Uneori dau totul jos…
  Manechin (unei domnişoare moderne)
  Cu picioare fine
  Şi lungi de şapte coţi,
  Arată foarte bine…
  Numai că nu la toţi!
  Constatare
  Am constatat cu-nduioşare,
  În existenţa noastră sumbră,
  Că locul cel mai bun sub soare
  E tot acela de la umbră.
  Noaptea în parc
  Un poliţist şi-o poliţistă
  Cum stau pe bancă, el insistă.
  Trec mai departe, nu asist
  La tot… ”romanul poliţist“
.
  Destăinuirea uneia (Vasila Bârzu)
  În miez de noapte-adeseori
  Mi-s toată plină de sudori,
  Dar mă mai răcoresc oleacă
  Spre ziuă… când sudorii pleacă.
  În regim de urgenţă
  De-o vreme- au fost înlocuite,
  De teamă c-ar avea rivali,
  Mai toate “ciorile vopsite”
  Cu-n stol întreg de papagali.
  Asemănare (SorinBeiu)
  Nevasta lui a-mbătrânit
  Întocmai ca televizorul:
  Imaginea s-a urâţit,
  Dar i-a rămas intact – sonorul.
  Unui servil
  Saluţi pe toţi ce-ţi ies în cale
  Pe plaja de la Techirghiol,
  Că nu poţi şti precis, matale,
  Ce şef se-ascunde sub nămol!
  Suprasolicitare
  Medicul veterinar
  Pe la grajduri dă mai rar,
  Pentru că – se-aud ecouri –
  Mai consultă şi-n birouri!
  La şedinţă
  În faţa sălii arhipline
  Ajuns distratul să vorbească,
  A pus „problema„ – aşa de bine
  Că …n-a putut s-o mai găsească!
  Vecinii de bloc
  Cu-ai mei vecini nu mă împac!
  El are-un caracter de drac;
  Pe ea o mai suport, parol!
  Îmi place că e…dracul gol!
  Soţia bănuită
  Soţul o tot spionează,
  Dar şi ea se revanşează;
  C-un vecin de la etaj
  Face …contraspionaj.
  Unuia (Gheorghe Belei)
  Modest să fie, sigur, nu m-aştept
  Şi uite-aşa-mi pierd vremea fără rost;
  Eu îi tot spun într-una că-i deştept
  Şi el nici vorbă să se simtă prost.
  Relativ şi absolut (Corneli Berbente)
  Privită-n formă colectivă,
  Prostia este relativă,
  Dar individual văzută,
  Prostia este absolută.
  Inteligenţa
  Inteligenţa-i calitate
  Ce leagă prin diversitate,
  Opusă deci prostiei care
  Dezbină prin asemănare.
  Retractare
  Am zis „Prostie au cu carul„,
  Regret acum vocabularul,
  Regret cuvintele ce vrură,
  Să dea prostiei o măsură!
  Probleme
  În propaganda ateistă
  Probleme încă mai există:
  L-au terminat pe Dumnezeu,
  Cu dracul însă e mai greu!
  De gustibus
  Vă e sau nu vă e pe plac,
  Dar, după gustul sec al meu,
  Femeia fără nici un drac
  Nu are nici un Dumnezeu!
  Impostura
  Impostura e o boală,
  O obsesie ce-apasă
  Pe acel ce n-are şcoală,
  Însă vrea să aibă… clasă.
  De-ale modei (Corin Bianu)
  Câte-o damă de calibru
  Poartă foarte mari cercei,
  Ca să ţină-n echilibru…
  Golul dintre ei …
  Axiomă
  În firea dreaptă a naturii
  Un adevăr se-ntrezăreşte;
  Când n-ai un simţ – cel al măsurii –
  Şi bunul simţ te părăseşte.
  Filozofie contemporană
  Actualul stat de drept
  Poate nu ne-a „tras în piept”,
  Dar atât ne-a îndreptat,
  Că ne-a cocoşat.
  El, nevasta şi soacra (Ion Bindea)
  Duce-o viaţă fără frică
  (Nu-i o vorbă în doi peri!)
  Ca o ţară foarte mică
  Între două mari puteri!
  Corectiv
  Eşti deseori tentat să spui:
  Aceasta-i ţara nimănui.
  Rectific eu: Nu-i chiar aşa,
  Aceasta-i ţara câtorva.
  Mărtirisire-n Postul Mare (Efim Bivol)
  Tinere, făcuşi păcate
  Cu femei nemăritate?
  - Da, părinte! Şi-au zis toate
  Să-ţi dea Domnul sănătate!
  „Ă„
  Vocală care a ajuns
  Să se pronunţe-n prelungire
  Nainte de-un „spontan„ răspuns
  Exact cât timpul de gândire.
  Compensaţie (Mircea Bogdan)
  De-o săptămână mi-am montat
  O frumusaţe de dantură;
  Nefolosind la mestecat
  M-am apucat de băutură.
  Unui predicator (Vasile Bogrea)
  De-ai fi un om cu mintea trează,
  Ai şti-o tu şi fără mine!
  Toţi popii binecuvântează,
  Dar nu toţi cuvântează bine!
  Răstălmăcire (I.St. Bogza)
  Critica - precum am spus –
  E mereu de jos în sus,
  Dar ranchiunul duşmănos
  E mereu de sus în jos.
  Unuia
  Plânsul inima nu-ţi frânge,
  Treci prin viaţă ca un gâde,
  Nu te râd că nu poţi plânge,
  Ci te plâng că nu poţi râde.
  Poetul
  Tot omu-n lume-i efemer
  Şi-n el e şi pământ şi cer,
  Dar în poet – pe drept cuvânt –
  E mai mult cer decât pământ!
  Dreptul la dragoste (Ştefan Boitan)
  Eşti bătrân, bade Ioane,
  Că abia mai sprijini bâta!
  Ce te uiţi după codane?
  - Cum nepoate, nici atâta?
  Nepăsare
  Trece ploaia prin terasă…
  Până la subsol s-a dus,
  Fiecare zice: – Lasă!
  Că e de la Cel de Sus!
  Destin (Vasile Bolocan)
  Uite, mita, bunăoară,
  În zadar încerci s-o-mpiedici:
  Cum vrei, domnule, să moară,
  Când ea umblă pe la medici?!
  Concurs de MISS
  Pe naşul ei, prezent în sală,
  Nu fac decât să îl citez:
  „Mai-mai să văd şi-a doua oară
  Ce mai văzusem la botez!”
  Pe mormântul unui arivist
  Sub al gliei straşnic rod
  În lungi chinuri el se zbate,
  Că-i sicriul incomod
  Şi nu poate da din coate!
  Jumătatea conjugală
  Eu nu vă cer să-mi daţi dreptate,
  Dar, după câte înţeleg,
  Femeia este jumătate
  Doar când bărbatul nu-i întreg!
  Alcoolul urcă la cap (Constantin Bordeianu)
  Băut cu-atâta sete vinul,
  Se urcă-n cap, fără ocol,
  Nestingherit îşi face plinul
  Unde găseşte locul gol.
  Gânduri de tânăr la integrare
  Să muncesc, să am şi parte
  Să mă-nsor, să-mi iau maşină…
  Occidentu-i prea departe,
  Mai aproape-i o vecină.
  Calvarul unui arbore (Iulian Bostan)
  De-a lungul anilor mereu
  S-au scris prostii pe trunchiul meu;
  Nu scap nici azi de-acest calvar…
  Ajuns hârtie de ziar.
  Democraţia
  E femeia ideală,
  Care însă, din păcate,
  După ce-ai văzut-o goală,
  N-are ce să-ţi mai arate!
  Unuia
  Sub vorbe-ţi cauţi adăpostul,
  Da-ţi spun ceva ce n-o să-ţi placă:
  Degeaba-ncerci să faci pe prostul,
  Numai deştepţii pot s-o facă!
  Efectele Legii 18 (Ion Bratu)
  Părinţii, oameni de cuvânt,
  I-au dat o coastă de pământ,
  Dar ea, s-arate că nu-i proastă…
  „Lucrează” şi mai jos de coastă.
  Doamnei V. (Constantin C. Brăiesku)
  De când ţi-ai părăsit bărbatul
  Şi cu amantul ai fugit,
  Pe drept cuvânt lumea se-ntrebă;
  Cam care e mai păcălit?...
  Evei
  Cum că Eva fu cinstită
  Nu e lucru de mirat,
  Căci Adam pe vremea-aceea
  Era singurul bărbat…
  Unei cochete
  Vai! Capul mi-am pierdut, a zis
  Când a greşit întâia oară…
  Probabil că l-a regăsit,
  Că s-a grăbit să-l piardă iară!...
  Le mulţumesc răilor (Nistor I. Bud)
  Acelor ce m-au umilit,
  Le mulţumesc cinstit, pe faţă.
  Luptând cu ei am izbutit
  Să ies niţel la suprafaţă.
  Paradox feminin (Jean Buhman)
  E-o rânduială de culisă
  Caracteristică femeii:
  „Nu vezi prin uşa larg deschisă
  Ce poţi zări prin borta cheii!”
  Centura de castitate
  Această veche ustensilă
  Pe când părea un straniu scut,
  Pe-atât era de inutilă;
  Veghea un bun de mult pierdut.
  Sinceritate
  Din uşă Miţa mă repede;
  Să-i spun minciuni nu are rost;
  Mai bine-i spun pe unde-am fost,
  Că şi aşa tot nu mă crede.
  Femeia la 40 de ani (Nicolae Bunduri)
  E ca şi vinul bun, sadea,
  Din viţă nobilă şi pură,
  Ce mulţi bărbaţi ar vrea s-o bea…
  Dar nu toţi ţin la băutură!
  Accesorii politice
  În Parlament urcând uşor
  Spre bunăstare absolută,
  Minciuna e un ascensor,
  Imunitatea… paraşută.
  Herculane – la ghiol
  Sub Hercule bronzat şi gol
  Rosti un prichindel hazliu:
  - Tăticule, pe nenea-l ştiu,
  A fost cu mama la nămol!
  La Istambul
  La ceruri strigă turcii toţi,
  Mătănii bat păgânii:
  „Ajută-ne, Alah, de poţi,
  Că năvălesc românii!”
  Unui care zice că-s prea gras (Ion Cicală)
  Deşi gras, încap normal
  În haine (sau flanele)!
  Cu tine-i însă un scandal,
  Că nu-şi încapi în piele!
  Adevărul (Ion Ciobanu)
  Toţi susţin, fără ocol,
  Adevărul umblă gol…
  Cum să fie altfel dacă
  Mincinoşii îl dezbracă!
  Ginerele salvator
  Se-neacă soacra! Zarvă mare!
  Vreau s-o ajut în fel şi chip.
  I-arunc colacul de salvare…
  (Umplut din vreme cu nisip!)
  Vine soacra
  - Azi vine mama pe la noi,
  O duci tu poate undeva.
  - O duc. Dar ce folos că ea,
  Găseşte drumul înapoi.
  Tablou rural
  Din sate azi bărbaţii pleacă
  În alte ţări strângând dolari.
  Apoi revin să se întreacă
  La cine coarnele-s mai mari.
  Când nevasta-i profesoară
  La întrebările ce-mi pune,
  Când dorm cu dânsa în iatac
  Găsesc răspunsuri foarte bune,
  Dar ele tot n-o satisfac.
  Femeia (Ion Ciobescu)
  Strunită de-un talent cum se cuvine,
  Femeia-i o vioară ce o ştiu
  Capabilă de sunete divine,
  Dar nu în orice mâini de ageamiu.
  Revers
  Deşi venea târziu acasă
  Soţia nu-i crea probleme –
  L-a-ngăduit mărinimoasă,
  Pân-a greşit… venind devreme.
  “Love story”
  În geana unei seri de vară
  Am sărutat o domnişoară,
  Plătind pornirea îndrăzneaţă
  Cu… patruzeci de ani din viaţă!
  Soluţie conjugală
  Câte-o îndoială de mai am
  Şi nu-i găsesc în minte cheia,
  Dau vina – ca să iert femeia –
  Pe primul păcălit, Adam.
  Idilă
  De focul dragostei răpiţi
  În fumu-acelui sur amurg,
  Sunt unul de-altul alipiţi
  Ca Belgia de Luxemburg.
  Copii ai florei
  Lele, cum de s-antâmplat,
  De cu seară până-n zori,
  Dragostea o faci în pat,
  Iar copiii ies din flori?
  Unei mirese (Andrei Ciurunga)
  Iartă-mă că-ţi ies în cale
  C-un cuvânt ştiut de toţi;
  La etatea dumitale
  Ai să naşti direct nepoţi!
  Unei colege
  Scrii frumos, cu versuri ne îmbii
  Şi ne-mbeţi cu ochii tăi stelari,
  Versurile sunt pentru copii,
  Autoarea, pentru oameni mari!
  Servilului (Alexandru Clenciu)
  Smerit ca-n faţa unor moaşte,
  Mereu încovoiat de trunchi,
  Pe şeful său el nu-l cunoaşte
  Decât din tălpi până-n genunchi.
  Uneia prea fardate
  Ochii, de nesomn, îi ard,
  Ar dormi, dar moşul Ene
  Nu-i mai vine pe la gene,
  Că s-a-mpotmolit… în fard.
  Devotament (Cornelia Cociş Inovan)
  Vecina mea cu miere-n glas,
  Ce m-ajuta mereu,
  Din bunătate a rămas
  Gravidă-n locul meu!