IMO EX ANIMO

Din adâncul sufletului



Ultima actualizare  13.04.2017
Nr. vizite


Axioma

  Pământul
  Greu l-a blestemat norocul,
  E-n continuă mişcare!
  Prin vulcani îşi varsă focul
  Şi transpiră prin izvoare.
  Cauză şi efect
  Indiferent sub ce regim,
  Ei se-nvârtesc, noi ameţim.
  
  
  Rugăciune
  O, Doamne, bun şi iertător,
  Cu proştii fii îndurător
  Şi dă-le pâine câtă vor,
  Dar nu le da cuţitul lor!
  Pe mormântul unui scriitor
  În cavoul etajat
  Zace scriitorul care
  A murit accidentat
  În prăpăstii literare.
  Epitaful unei iubiri
  Jeliţi-i trista ei ursită,
  A răposat ne-mpărtăşită!
  
  
  Axiomă
  De-ai să colinzi pe multe haturi,
  Pe orice timp, întotdeauna,
  Cu adevărul nu te saturi,
  Aşa cum satură minciuna.
  Epitaf unui conducător (Mircea C. Dinescu)
  A domnit uitând de gloată
  Şi, în culmea gloriei,
  A murit călcat de-o roată
  ...A istoriei.
  Dura lex
  Dacă stai şi te socoţi
  Foarte mare-i greutatea
  De a împărţi dreptatea:
  Nu se–ajunge pentru toţi.
  Hieroglife
  Stă scris de veacuri pe-o tăblie
  Că într-o ţară înţelepţii
  Au pus o taxă pe prostie
  Şi au plătit-o doar deştepţii.
  Învăţătură
  Mi-a spus o dată un holtei:
  „Oricât te-ai strădui, pe-o fată
  N-o păcăleşti decât o dată,
  Pe urmă este rândul ei...”
  Tranziţia
  Tranziţia e o cadână
  Fugită din harem cu-n ţel:
  Să-şi fie propria stăpână!
  Şi-a nimerit într-un bordel.
  Epitaf unui poet
  Din iad afară l-au zvârlit
  Şi-i mare uluiala:
  Cu „focul sacru”-a reuşit
  Să le îngheţe smoala.
  Unei colege
  Nu se sperie de greu-
  Spun şi bârfitoarele-
  Şi-urcă-n schemă tot mereu,
  Cât o ţin picioarele.
  Fostului meu şef
  A răposat la datorie
  Şi subalternii sunt în doliu.
  A fost o-ntregă tragedie...
  Să-i scoatem dinţii din fotoliu...
  Necazuri de director
  Toţi subalternii-s adormiţi
  Şi parcă vor să-l întărâte:
  Îi spun într-una: „Să trăiţi!”
  Dar nu îi spun cu câte?
  Unuia (Mihai Dinică-Tuzu)
  A-ntâlnit o gropă-n stradă
  Şi-a căzut în ea grămadă,
  Pentru că-i luase ochii
  Transparenţa unei rochii.
  Malaguena
  Dragostea şi portocala
  Au o mare-asemănare:
  Orişicât de dulci să fie,
  Tot sunt şi puţin amare.
  La tribunal (Ion Diviza)
  Minciuna acuzată de viol
  Distrusă-şi înfrunta judecătorul,
  Văzând în preajmă Adevărul gol
  A exclamat: El e violatorul!
  Supermini
  O haină mai divină
  Cine-ar putea concepe:
  Piciorul se termină
  Iar fusta nici nu-ncepe!
  Plăcere musulmană
  Sanda, fată de codrean,
  S-a luat cu-n musulman
  Şi le-a fost o mângâiere...
  Semiluna lor de miere.
  Vacanţă parlamentară
  Când Parlamentul e plecat
  Şi-i sala goală spaţioasă
  Îl vezi pe spicher întristat,
  De parcă nu-i sunt boii-acasă.
  Arendaşii
  De cu zori până-n chindie
  Trai frumos, ca de legendă,
  Soţul ară pe câmpie,
  Ea-şi dă nurii în... arendă.
  Săracului (Marian Grigore Dobreanu)
  Ca tot românul sunt sărac
  Şi-acum de foame sunt lihnit,
  M-aţi prinde şi cu mâţa-n sac,
  De n-ar fi sacul găurit!
  Păcatele tinereţii
  Femei şi vin - la tinereţe,
  Mii de păcate – avem în minte,
  Şi unicul la bătrâneţe;
  Păcat... că-mi mai aduc aminte!
  Unuia
  În timpul tinereţii, poate,
  Nu ştii ce faci şi faci de toate,
  Dar vine-o vreme pentru toţi
  Când ştii ce faci... dar nu mai poţi.
  Politicianul ideal (Mariana Dobrin)
  Vegetarian să fie
  Câte zile are anul
  Şi să facă alergie
  Când i s-a intins ciolanul.
  Pe calea vieţii
  Pe calea vieţii, câteodată,
  Sub raza soarelui călduţ,
  Minciuna trece-nzorzonată,
  Iar adevărul gol-goluţ .
  Ecuaţia-i femeia
  Orice fiinţă-şi are cheia,
  Să fim cu ele mai drăguţi.
  E-o ecuaţie femeia,
  Dar cu mai mulţi necunoscuţi.
  Nedumerire (Paulian Dumitrică)
  Dreptatea asta-i pare- aparte
  Lui, prostului cu mâna-n falcă,
  Pus să plătească oale sparte,
  Când e ştiut că-n străchini calcă.
  Dărnicie de soacră
  E soacra mea, ciudată
  Cum nu găseşti niciuna:
  Mi-a dat întreaga fată,
  Când i-am cerut doar mâna.